; movieschocolatebooks: Haruki Murakami- Cronica Pasarii Arc by NICO

Pages

Sunday, August 31

Haruki Murakami- Cronica Pasarii Arc by NICO

Cronica Pasarii- Arc- povestea unei natiuni si a unui om, cantecul unei pasari a vietii si a mortii, calatoria unor oameni prin istorie si prin sine.

...este cronica unei natiuni- cea japoneza in timpul celui de-al doilea razboi mondial, dar si dupa acesta. A unui popor diferit de noi, europenii. A unui popor ce simte si respira miturile, traditiile si substraturile fiintei umane in toate celulele ei. Este istorie reala impletita cu mituri, legende si proscrisi. Pasarea- Arc este pasarea ce invarte arcul vietii si al lumii. Fara existenta si prezenta ei, oamenii nu ar fi- arcul ei este arcul vietii; ea intoarce arcul vietii pentru ca aceasta sa existe. Ea este auzita doar de cei alesi, de speciali, de insemnati. Ei sunt cei care o aud, dar fara sa o vada. Cei alesi sunt putini si au darul de a vedea dincolo de aparente, de a patrunde intr-o alta lume, paralela noua, celor obisnuiti, ei sunt cei care simt, prevad si ating ceea ce este in noi, este impalpabil, este aer, este forma miscatoare, vie si ne reprezinta- este ''ceva''. Ei schimba fluxul vietii, stiu viitorul, stiu ca anumite informatii trebuiesc transmise mai departe, pentru a ajuta si lumina in cautarile lor pe cei alesi,dar nedescoperiti, cei pregatiti pentru a fi altfel. Acestia se cunosc intre ei, dar nu se arata. Ei trec prin intamplari istorice sau cotidiene luand parte la schimbarea cursului vietii anumitor persoane. Aceste persoane sunt insemnate uneori vizibil noua celor normali, sunt aparent obisnuite, dar puterile lor sunt supraomenesti, ei vad profunzimea lucrurilor, vad dincolo de linistea oraselor, vad dincolo de rutina zilnica.

Pasarea- arc, apare la intervale isorice neprevazute. Iar cronica pasarii- arc este cronica si a lui Toru Okada si a descoperii lui ca insemnat si om diferit de ceilalti. Este poveste lui si a sotiei lui Kumiko. El, un om normal in aparenta, fara prea multa sclipire personala, care printr-un concurs de imprejurari se trezeste in mijlocum unor evenimente ce in aparenta nu au nicio legatura intre ele, dar doar in aparenta. Si spun acestea pentru ca tot ce a fost el pana in momentul in care noi il cunoastem, tot ce s-a intamplat in jurul lui si ce i s-a intamplat pana in acel moment, a avut un rol si anume rolul invingerii unui rau invizibil noua- un rau dominant si dominator. Toate povestile pe care le-a auzit, toate persoanele pe care le-a cunoscut au avut un rol... acela de a-i da indicii, de a-i da un sens si de a-l face sa devina alesul pasarii arc- sa devina domnul Pasare- Arc.

Cronica Pasarii- Arc este o impletire armonioasa si treptata, neobositoare, a realului cu fantasticul, cu irealul ce ne hraneste sufletele. Este o impletitura de evenimente istorice particulare si generale, pe un fond national si international, este o impletire a vechiului cu nou, a marelui cu mic. Este vechi si nou, traditie si modernism, este afara si inauntru, este trup si suflet. Toate aceste impletituri au un scop si o directie, nimic nu este intamplator, nimic nu este de neluat in seama. Linistea este mult mai graitoare decat galagia, mirosul trezeste amintiri, auzul este dincolo de cuvinte. irealul este agitat si misterios, asteapta sa fie descoperit si curatat de rau. Intamplarile limita sunt revelaroare si pline de sens ulterior.

Haruki Murakami face o calatorie prin mintea noastra punandu-ne sa ne relaxam si sa ascultam cu atentie toate detaliile pe care ni le da de-a lungul povestii lui, ne face sa ne intrebam daca acea realitate chiar exista, daca linistea este de fapt o cautare, daca noi suntem aici cu un scop... si sa ne intrebam apo iar: care este scopul nostru aici si acum? Ne face sa intelegem ca a sta singuri si a ne asculta gandurile, nu este un lucru rau, dimpotriva este autocunoastere si multumire de sine.Ne spune ca nu este un lucru rau sa fii diferit, ba din contra este un lucru de care au parte doar anumite persoane, doar cei alesi de catre pasarea arc... Pasarea- Arc alege doar oameni buni si ii inzestreaza cu puteri nebanuite. Dar acesti oameni nu pot vorbi despre puterile lor, pe acesti oameni trebuie doar sa ii apreciezi si accepti, iar ei iti vor da un sens vietii, te vor linisti sufleteste... dar ei sunt oameni singuratici si ei singuri trebuie sa isi descopere puterile, prin sinele lor pierdut sau ratacit in aparenta... sine ce cauta raspunsuri pe care nu le primeste direct. “Să nu pleci urechea la nimic, nici măcar la ce îți spun eu dacă nu e în concordanță cu propriile tale idei, convingeri.”

Exista vise simbolice, vise care simbolizeaza realitatea. Sau exista realitati simbolice, realitati care simbolizeaza vise. Haruki Murakami
Post a Comment