; movieschocolatebooks: Casablanca- best love story ever!

Pages

Monday, January 21

Casablanca- best love story ever!

Scriam la un moment dat despre intalnirile decisive din viata, care nu sunt niciodata intamplatoare sau lipsite de sens, sunt exact lucrurile care trebuiau sa ti se intample ca sa devii cel de azi. Mama, mare iubitoare de filme, mi-a povestit despre Casablanca cu mult inainte de a vedea filmul -transmis de catre televiziunea nationala, la sfarsit de saptamana- si a facut-o cu atata pasiune incat am adormit multe seri cu gandul la Rick si Ilsa. Nu exista pentru mine o poveste de iubire mai frumoasa decat cea din Casablanca, unde privirile fac mai mult decat o mie de cuvinte, unde muzica este mai dureroasa decat o mie de declaratii de dragoste si unde este cel mai atragator cuplu de pe marele ecran, Boggie si Ingrid. Intocmai precum titlul temei muzicale, I played it time and again in my mind, de la vestimentatie, la replici, de la personaje, la poveste. Nu am vizitat niciodata orasul Casablanca, dar, pentru mine este cel mai romantic loc din lume, destinatia exotica a celei mai triste si superbe povesti de iubire. Si, zau, ca aproape ii inteleg pe fanii bolnavi care liciteaza obiectele purtate de actorii lor preferati in filmele lor de suflet: ani de zile, m-am imaginat cu o palarie de fetru moale, de o culoare indefinta, asezata usor pe o parte, ascunzand privirea si luminand gratios pometii.









Pentru cei care nu au iubit pentru o viata, nu au vazut filme vechi, nu si-au inecat amarul in bautura, nu au trait acel sentiment de eviscerare pe peronul garii, nu au ascultat la nesfarsit aceeasi melodie, nu au plans niciodata in sala de cinema si pentru alti cativa, I give you Casablanca: o drama romantica, din 1942, regizata de Michael Curtiz si avandu-i in distributie pe Humphrey Bogart, Ingrid Bergman and Paul Henreid. Pe fundalul celui De-al Doilea Razboi Mondial, avem povestea unui  barbat sfasiat intre dragoste si virtute, care trebuie sa aleaga intre iubirea pentru o femeie si ajutorul pe care i-l poate oferi sotului ei, lider al miscarii de Rezistenta, de a fugi din orasul marocan si de a continua lupta impotriva nazistilor. Rick Blaine este proprietarul unui club de noapte din Casablanca, unde se reuneste o clientela mixta. Intr-o seara oarecare, in club intra fosta sa mare iubire, Ilsa Lund, care zarindu-l pe pianistul Sam, il roaga sa cante "As Time Goes By". Rick isi face aparitia furios ca Sam interpreteaza singurul cantec interzis in localul sau si ramane uimit. Ilsa e insotita de sotul ei, Victor Laszlo (Paul Henreid), luptator al rezistentei cehesti. Impreuna vor sa fuga in America si au nevoie de "scrisori de trecere" pentru a pleca din Casabalnca. Acestea se afla in posesia lui Rick care initial refuza sa i le dea; mai tarziu, intr-un moment de singuratate, cei doi iubiti se reunesc si Ilsa incearca sa-l convinga sa le dea scrisorile, il ameninta cu o arma si apoi ii marturiseste ca n-a incetat niciodata sa-l iubeasca. In cele din urma, Rick cedeaza si o ajuta sa plece cu sotul ei, in ciuda dorintei Ilsei si chiar rugamintii lui Victor, de a face schimb cu el.

Desi Casablanca este un film de categorie A, datorita regiei, interpretarii si scenariului excelent, nimeni nu a preconizat succesul nebun de care avea sa se bucure, printre sutele de filme produse de  Hollywood in fiecare an. Este primul rol romantic al lui Boggie si acest lucru se pare ca a fost de bun augur pentru pelicula care a castigat trei premii Oscar, inclusiv pentru Cel mai Bun Film. Humphrey Bogart se consacrase, la acea vreme, in filme cu gangsteri si, desi in High Sierra (1941) jucase un personaj plin de caldura, rolul lui Rick Blaine este cel al amantului etern, care, dincolo de aerul blazat si cinic, iubeste cu atata disperare incat renunta la ultima sa sansa la fericire. Partenera sa, Ingrid Bergman, o frumoasa actrita suedeza ce isi facuse debutul in Intermezzo (1939), a dat personajului sau, Ilsa Lund, o luminozitate si o forta care i se contopeau in privire si strapungeau micul ecran. Dincolo de povestea de iubire, filmul este o combinatie echilibrata intre drama si comedie, marturie a puritatii epocii de aur a productiilor holywoodiene, un film ce ne vorbeste despre niste valori si arhetipuri de mult uitate: sacrificiu, bunatate, abnegatie, onoare. Nu cred ca succesul sau rezida in calitatea exceptionala a filmului din punct de vedere tehnic, ci in poveste, personaje, muzica, replici si in interpretarea celor doi protagonisti.




Inchei cu reproducerea celor mai faimoase replici din film, incluse in AFI's 100 Years…100 Movie Quotes de catre American Film Institute:
  • "Here's looking at you, kid",  replica lui Rick, inchinand un toast in cinstei Ilsei.
  • "Louis, I think this is the beginning of a beautiful friendship.", replica de la finalul filmului, cand avionul pleaca spre Lisabona si Rick dispare in ceata cu prietenul sau.
  • "Play it, Sam. Play 'As Time Goes By'." , replica Ilsei care il roaga pe pianist sa cante their song.
  • "Round up the usual suspects.", replica lui Louis, preluata in multe alte filme.
  • "We'll always have Paris." replica lui Boggie.
  • "Of all the gin joints in all the towns in all the world, she walks into mine.", replica lui Boggie, too.




Post a Comment